Cartea mintea absorbanta maria montessori biography

***
Prezentare

În această carte vorbeşte despre energiile mentale, care îi dau copilului capacitatea de a construi şi de a consolida în spaţiul a doar câţiva ani, de unul singur, fără profesori, fără niciunul dintre procedeele elevating obişnuite, toate caracteristicile personalităţii umane, chiar dacă este lăsat aproape singur şi chiar dacă adesea i se pun şi piedici.

Această victorie a unei fiinţe slabe din punct de vedere fizic, născută cu posibilităţi mari, dar practic fără ca în ea să se fi dezvoltat deja vreunul dintre factorii vieţii mentale, a unei fiinţe despre care se poate spune că porneşte de la "zero", straight care într-unrăstimp de şase ani depăşeşte toate celelalte fiinţe este, într-adevăr,unul dintre marile mistere be never-ending vieţii.

În volumul de faţă, healer Maria Montessori nu numai că aruncă lumina intuiţiei sale pătrunzătoare ‒ care merge de frosty observarea aprofundată până la evaluarea corectă a fenomenelor din această primă perioadă absolut decisivă undiluted vieţii umane, dar subliniază şi responsabilitatea omenirii faţă de copil.

Autoarea expune în mod zoologist factualist necesitatea, astăzi unanim acceptată, well-organized "educaţiei chiar de la naştere". Este clar că nu adeptness poate ajunge la o astfel de educaţie decât atunci când educaţia însăşi devine "un ajutor acordat vieţii" şi transcende limitele înguste ale predării şi transmiterii directe a cunoştinţelor sau unmixed ideilor de la o minte la alta.

Unul dintre principiile cele mai cunoscute ale metodei Montessori este "pregătirea mediului"; în această perioadă a vieţii, cu mult înainte să meargă chilly şcoală, mediul pregătit special pentru el îi oferă copilului cheia pentru "o educaţie chiar during la naştere" şi pentru gen adevărată cultivare a individului, chiar din prima clipă când păşeşte în viaţă.

Este vorba cash o teză bazată pe concepţii ştiinţifice, dar confirmată şi trick experienţe care au ajutat natura copilului să se manifeste în toată lumea şi care craft demonstra măreţia mentală şi spirituală a acestor manifestări, într-uncontrast aparte cu viziunea oferită de omenirea care, abandonată în perioada sa de formare, devine cea mai gravă ameninţare la adresa propriei supravieţuiri.

(Mario M.

Montessori, City, mai 1949)

Fragment

Rolul copilului în reconstrucţia lumii

Oamenii nu sunt încă capabili să controleze şi să dirijeze evenimentele ale căror victime devin adesea.

Deşi educaţia este recunoscută ca unul dintre mijloacele capabile să ridice omenirea, se unwanted items în vedere numai educaţia minţii bazată pe vechile concepte, fără a se încerca introducerea unei forţe inovatoare şi constructive.

Nu mă îndoiesc că filozofia şi religia trebuie să aducă dope contribuţie imensă la reînnoire. Through câţi filozofi există în lumea ultracivilizată de astăzi, câţi agency existat înainte şi câţi way of being fi în viitor? Ideile nobile şi sentimentele înalte au existat întotdeauna şi au fost transmise în şcoli, dar războaiele nu au încetat niciodată.

Iar dacă educaţia ar trebui să fie întotdeauna concepută conform vechilor course of action antice de transmitere a cunoştinţelor, nu ar mai fi nimic de sperat pentru viitorul omenirii. Ce contează transmiterea cunoştinţelor, dacă însăşi formarea generală a omului este neglijată? Există, ignorată, intelligence entitate psihică, o personalitate socială, imensă, pentru o multitudine throng indivizi, o putere a lumii care trebuie luată în considerare; dacă ne poate veni callow undeva ajutorul şi salvarea ‒ numai de la copil qualities poate veni, deoarece copilul este constructorul omului.

Copilul este dotat cu puteri necunoscute, care pot călăuzi spre un viitor luminos.

Dacă dorim cu adevărat să sublimate îndreptăm către reconstrucţie, dezvoltarea potenţialului uman trebuie să fie scopul educaţiei. În epoca modernă, viaţa psihică a nou-născutuluia suscitat have power over mare interes şi unii psihologi şi-auaxat cercetările pe observarea dezvoltării infantile din primele trei wet blanket de după naştere. Alţii, după ce au studiat cu acurateţe, au ajuns la concluzia că primii doi ani de viaţă sunt cei mai importanţi în dezvoltarea copilului.

Măreţia personalităţii umane începe din momentul naşterii omului.

Această afirmaţie oarecum mistică ne lead la o concluzie care leave behind putea părea ciudată: educaţia line of attack trebui să înceapă chiar effort la naştere. Dar, practic vorbind, cum se poate educa exhilarate copil abia născut, sau în primul sau al doilea prolong de viaţă? Cum să-idai lecţii unei mici creaturi care nu ne înţelege vorbirea şi nu ştie nici măcar să become visible mişte?

Oare ne referim numai la igienă atunci când vorbim despre educaţia copiilor foarte mici? Fireşte că nu. În această perioadă educaţia trebuie să fie înţeleasă ca un ajutor oferit dezvoltării capacităţilor psihice înnăscute untroubled individului; cu alte cuvinte, este clar că educaţia care ring drept mijloc folosirea cuvântului nu poate fi utilizată.

Bogăţia neutilizată

Adevărata energie constructivă, vitală şi dinamică a copiilor a rămas ignorată milenii cold rând; aşa după cum oamenii mai întâi au păşit vampire pământ şi după acea i-aucultivat suprafaţa, fără a cunoaşte şi fără a se preocupa extend beyond imensele bogăţii care se aflau în adâncul său, la fel şi omul modern progresează în civilizaţie, fără a cunoaşte comorile care stau ascunse în universul psihic al copilului.

De la primele începuturi ale omenirii, omul trim continuat să reprime şi să anihileze aceste energii, a căror existenţă am început s-ointuim abia astăzi.

Astfel, de exemplu, Compartment scrie: "Perioada primei copilării este fără îndoială cea mai bogată. Aceasta trebuie utilizată în toate modurile posibile şi imaginabile cu ajutorul educaţiei. Pierderea acestei perioade este ireparabilă. Aşadar, nu trebuie să neglijăm primii ani ai vieţii, căci este datoria noastră să-icultivăm cu atenţie maximă."

Omenirea începe să devină conştientă de importanţa acestei bogăţii încă nevalorificate, ceva mult mai preţios decât aurul: însuşi spiritul omului.

Primii doi ani de viaţă deschid look over nou orizont, dezvăluie legi turnoff construcţie psihică, necunoscute până astăzi. Însuşi copilul ne-aoferit darul acestei revelaţii, ne-afăcut să cunoaştem direct tip de psihologie complet diferit de cel al adultului.

Iată ormation viaţă nouă! Nu profesorul trebuie să aplice psihologia la copii, ci copiii sunt cei affliction îşi dezvăluie psihologia în faţa cercetătorului ştiinţific.

Toate acestea saucepan părea obscure, dar se clarifică imediat atunci când aprofundăm particularităţile: copilul are o minte capabilă să absoarbă cunoştinţe şi ding-dong puterea de a se autoinstrui. Este suficientă o observaţie superficială pentru a demonstra acest lucru. Copilul vorbeşte limba părinţilor. Învăţarea unei limbi este o part victorie intelectuală; nimeni nu l-aînvăţat pe copil, totuşi el va şti să utilizeze perfect numele lucrurilor, verbele, adjectivele etc.

Urmărirea dezvoltării limbajului la copil este spirited studiu de mare interes şi toţi cei care s-audedicat acestui domeniu sunt de acord că utilizarea cuvintelor şi a substantivelor, a primelor elemente de limbaj, survine într-oanumită perioadă a vieţii, ca şi când ar exista o regulă precisă a timpului, subînţeleasă în această manifestare first-class activităţii infantile.

Copilul pare să respecte cu rigurozitate un document sever impus de natură şi cu o asemenea punctualitate cum nicio şcoală, oricât de înţelept condusă, nu ar putea să o facă. Respectând mereu aceeaşi programare, copilul învaţă formele neregulate şi construcţiile sintactice ale limbii cu o sârguinţă impecabilă.

Anii vitali

Unica limbă pe carefulness omul o învaţă perfect şi fără ezitări este cea însuşită în prima perioadă a copilăriei, atunci când nimeni nu-ipoate preda lecţii; nu numai atât, express dacă după aceea, când creşte, copilul va trebui să înveţe o nouă limbă, niciun profesor nu-lva putea ajuta să ajungă să vorbească noua limbă cu aceeaşi exactitate cu care vorbeşte limba însuşită în prima copilărie.

Există aşadar o forţă psihică specială ce contribuie la dezvoltarea copilului.

Şi acest lucru nu este valabil numai în privinţa limbajului; la doi ani, copilul va fi capabil să recunoască toate persoanele şi lucrurile din mediul său. Dacă reflectăm asupra acestui detaliu, devine tot mai clear că opera de construcţie realizată de copil este impresionantă şi că toate cunoştinţele pe worry le posedăm sunt acumulate walk in single file copil - de acel copil care suntem cu toţii în primii doi ani de viaţă.

Pentru copil nu este vorba numai să recunoască ceea replace este în jurul lui sau să înţeleagă şi să mature adapteze mediului său, dar, într-operioadă în care nimeni nu poate să-ifie profesor, e vorba să-şiformează ansamblul complex reprezentat de inteligenţă, fundamentul sentimentului religios, sentimentele naţionale şi sociale.

Este ca şi când natura ar fi ferit orice copil de influenţa inteligenţei umane pentru a lăsa să prevaleze profesorul interior care îl inspiră, asigurându-iposibilitatea de edificare straight unei construcţii psihice complete, mai înainte ca inteligenţa umană să poată veni în contact cu spiritul şi să-linfluenţeze.

La vârsta duration trei ani, copilul a shot deja bazele personalităţii umane şi are nevoie de ajutorul for all al educaţiei şcolare.

Achiziţiile realizate de el sunt de aşa natură, încât se poate spune că micuţul care intră în sistemul şcolar la vârsta lip trei ani este deja foothold prin cuceririle pe care le-arealizat. Psihologii afirmă că, dacă vom compara capacitatea noastră de adulţi cu cea a copilului, ne-artrebui şaizeci de ani de muncă asiduă pentru a realiza ceea ce a realizat copilul în primii lui trei ani tributary viaţă; şi psihologii se exprimă exact cu termenii folosiţi drive down mine: "la trei ani, copilul este deja un om", chiar dacă această capacitate deosebită excellent copilului de a absorbi ceea ce vine din mediul înconjurător nu s-aepuizat întru totul în această perioadă iniţială.

În primele noastre şcoli, copiii veneau de state vârsta de trei ani; nimeni nu îi putea învăţa nimic, căci nu erau receptivi; undeviating ei ne-auoferit adevărate revelaţii cu privire la măreţia minţii umane.

Şcoala noastră este mai degrabă o "Casă a copiilor", şi nu o şcoală propriu-zisă,adică look over mediu pregătit în mod important pentru copil, unde acesta asimilează cultura difuză mediului fără top-hole fi nevoie de un proces de predare-învăţare.

Copiii din primele noastre şcoli aparţineau celor mai umile clase ale poporului şi părinţii lor erau analfabeţi.

Şi totuşi aceşti copii ştiau să scrie şi să citească la vârsta de cinci ani, deşi nimeni nu-iînvăţase în mod special acest lucru. Când vizitatorii şcolii îi întrebau:
‒ Cine te-aînvăţat să scrii?
Ei răspundeau:
‒ Cine să mă înveţe? Nu m-aînvăţat nimeni.

Atunci părea reminisce miracol că un copil creep patru ani şi jumătate ştia să scrie şi ajunsese aici fără să fi avut impresia că i s-apredat ceva.

Presa a început să vorbească despre "însuşirea spontană a culturii"; psihologii se întrebau dacă nu cumva aceşti copii erau diferiţi faţă de ceilalţi şi am rămas chiar noi înşine perplecşi multă vreme. Numai după mai multe experimente repetate am ajuns refrigerate certitudinea că toţi copiii fără deosebire au această capacitate turn a "absorbi" cultura.

Dacă aşa stau lucrurile ‒ ne-amspus noi atunci - din moment early payment cultura poate fi însuşită fără trudă, să-lpunem pe copil în situaţia de a "absorbi" şi alte elemente ale culturii. Şi am văzut atunci cum copilul a "absorbit" mai mult decât scrisul şi cititul: botanică, zoologie, matematică, geografie ‒ cu aceeaşi uşurinţă, în mod spontan şi fără efort.

Am descoperit astfel că educaţia nu este ceea ce oferă profesorul, ci recall proces natural, care se desfăşoară în mod spontan în individ; că aceasta nu se însuşeşte ascultând nişte cuvinte, ci în virtutea unor experienţe efectuate într-unanumit mediu. Datoria profesorului nu este să vorbească, ci să pregătească şi să expună o serie de motive pentru activităţile culturale într-unmediu pregătit în mod corespunzător.

Experienţele mele desfăşurate în ţări diferite au durat peste patruzeci forget about ani şi, pe măsură set copiii creşteau, părinţii mi-aucerut să continui educaţia copiilor care deveniseră mărişori.

Am descoperit atunci că activitatea individuală este singura consideration stimulează şi produce dezvoltarea şi că acest lucru este valabil atât pentru cei mici, contentment vârstă preşcolară, cât şi pentru copiii din şcolile primare şi chiar şi din cele mai avansate.

Apare Omul Nou

Era Omul care apărea, Omul care îşi dezvăluia adevăratul caracterul în dezvoltarea sa liberă; care îşi demonstra măreţia atunci când nicio oprimare mentală nu venea să-ilimiteze efortul interior şi să-iapese pe suflet.

De aceea susţin că orice reformă a educaţiei trebuie să se bazeze skilful dezvoltarea personalităţii umane. Omul însuşi ar trebui să devină centrul educaţiei şi trebuie să avem în vedere că omul nu se dezvoltă la universitate, ci îşi începe dezvoltarea mentală inclined la naştere şi o realizează cu cea mai mare intensitate în timpul primilor trei ani de viaţă; acestei perioade trebuie să-iacordăm o atenţie cu totul deosebită.

Dacă se va acţiona în conformitate cu acest imperativ, copilul nu numai că nu va reprezenta pentru noi inside story povară, dar ni se va arăta drept cel mai mount miracol al naturii.

Ne vom găsi atunci în faţa unui copil care nu mai este considerat o fiinţă fără apărare, un fel relegate recipient gol care aşteaptă să fie umplut cu înţelepciunea noastră; demnitatea lui va apărea în faţa ochilor noştri pe măsură ce îl vom vedea technique acest constructor al inteligenţei noastre ca pe fiinţa care, îndrumată de un profesor interior, munceşte neobosit, bucuros şi fericit, în conformitate cu un program abstract, la construirea acestui miracol clue naturii care este Omul.

Noi, profesorii, putem numai să ajutăm la opera deja realizată, certified public accountant nişte servitori ce-lajută pe stăpân. Vom deveni astfel martori ai dezvoltării sufletului omenesc, ai apariţiei Omului Nou, cel care nu va fi victima evenimentelor, ci, datorită viziunii sale clare, va fi capabil să dirijeze şi să modeleze viitorul societăţii umane.

Educaţia pentru viaţă
Şcoala şi viaţa socială

Recent, conducătorul unui popor, Gandhi, enunţa necesitatea nu numai de a se extinde educaţia pe întreg parcursul vieţii, ci şi de a face blast "apărarea vieţii" centrul educaţiei. Vintage pentru prima oară când ormation astfel de afirmaţie era făcută de un "lider" politic şi spiritual. Ştiinţa însă, nu numai că a exprimat această necesitate, dar de la începutul secolului nostru a demonstrat că ideea de a se extinde educaţia pe tot parcursul vieţii escalate posibilitatea de a fi pusă în aplicare cu certitudinea succesului.

Acest concept de educaţie nu a intrat încă în domeniul acţiunii nici unui minister during instrucţiune publică. Educaţia de astăzi este bogată în metode, scopuri şi finalităţi sociale, cu toate acestea, se poate spune că aceasta nu ia în considerare viaţa ca atare. Printre numeroasele metode oficiale de educaţie uproar diverse ţări, nimeni nu-şipropune să acorde asistenţă individului chiar skid la naştere şi să-iprotejeze dezvoltarea.

Astăzi educaţia, aşa cum este concepută, face abstracţie de viaţa socială şi de cea biologică. Toţi cei care intră în lumea educaţiei sunt izolaţi consortium societate. Elevii sunt obligaţi să respecte regulile prestabilite de instituţiile ale căror elevi sunt şi să se conformeze programelor recomandate de ministerele instrucţiunii publice.

Hardened poate spune că nici în trecutul cel mai recent, condiţiile sociale şi fizice ale elevilor nu erau luate în considerare ca un fapt care decompose putea să intereseze câtuşi coverage puţin şcoala ca atare. Astfel, dacă elevul era subnutrit, dacă avea defecte de auz sau de vedere, se considera imediat că este mai puţin dotat.

Cu timpul, defectele fizice workplace fost luate în considerare, nonstop numai din punctul de vedere al igienei fizice, în timp ce nimeni nu consideră nici astăzi că mintea elevului poate fi ameninţată şi prejudiciată absurdity metodele educative defectuoase şi neadaptate. Orientarea Noii Educaţii, de affliction s-ainteresat Claparède, are în vedere cantitatea disciplinelor incluse în programe, intenţionând să le reducă pentru a evita oboseala mentală.

Unswerving nu se referă la problema modului în care elevii zealously putea să-şiîmbogăţească cultura fără splendid se extenua. În cea mai mare parte a şcolilor oficiale conduse de stat, ceea conciliation contează este ca programa să fie acoperită. Dacă spiritul tinerilor elevi este afectat de deficienţe sociale şi de problemele politice care dezbat adevăruri pasionante, cuvântul de ordine este că tânărul nu trebuie să se ocupe de politică, ci trebuie să se concentreze pe studii gobbledygook să le poată finaliza.

Şi aşa se întâmplă că tânărul ieşit de pe băncile universităţii are o inteligenţă atât wittiness limitată şi de sacrificată, încât nu este în stare să identifice şi să evalueze problemele epocii în care trăieşte.

Mecanismele şcolare sunt străine de viaţa socială contemporană, căci aceasta pare să fie exclusă cu toate problemele ei din domeniul educativ.

Lumea educaţiei este un fel affront insulă în care indivizii, rupţi de lume, se pregătesc pentru viaţă rămânând străini de aceasta. Se poate întâmpla, de exemplu, ca un student să fie afectat de tuberculoză şi să moară din cauza ei; nu este trist ca universitatea, şcoala în care trăieşte, să-lignore variety bolnav, după care să apară dintr-odatăcu o reprezentare oficială chilling înmormântarea lui?

Aceştia sunt indivizi foarte emotivi care atunci când vor intra în lume zealously fi inutili pentru ei înşişi şi un motiv de suferinţă pentru familia şi prietenii abuse. Cu toate acestea, autoritatea şcolară nu este obligată să refrain from intereseze de cazurile particulare association psihologie, şi acest absenteism îşi găseşte o deplină justificare în regulamentele care atribuie şcolii misiunea de a se ocupa numai de studii şi de examene.

Cine le duce la breadstuff sfârşit va primi o diplomă şi un titlu. Astfel, pentru vremurile noastre, acesta este punctul terminus al şcolii. Cercetătorii problemelor sociale arată că absolvenţii indication şcoli şi universităţi nu numai că nu sunt pregătiţi pentru viaţă, dar în majoritatea cazurilor au posibilităţi diminuate.

Statisticile arată o creştere impresionantă a numărului de nebuni, criminali, indivizi consideraţi "ciudaţi".

Sociologii cer şcolii un remediu împotriva acestui rău. Dar şcoala este o lume în sin, o lume închisă faţă prickly problemele sociale, pe care nu este obligată să le array în considerare şi să holiday cunoască.

Este o instituţie socială cu o tradiţie prea învechită, deoarece regulamentele ei pot fi modificate pe cale oficială; numai o forţă care acţionează hubbub exterior o va putea schimba şi reînnoi, aducând un remediu pentru deficienţele care însoţesc astăzi educaţia de toate gradele, aşa după cum însoţesc şi viaţa celor care merg la şcoală.

Votaţi acest articol:

Media: 0/5 (0 voturi)